Presă
Articole în presă
25 Aprilie 2013
articol pe gandul.info
STUDIU: Pentru ce şi-ar cumpăra românii un Smart TV
Majoritatea românilor ( 81.64%) ar folosi un Smart TV pentru a naviga pe internet, alţi 66,69% pentru video on demand (la cerere), iar 58,4% pentru a avea acces la aplicaţii, potrivit studiului "Samsung Smart Q - Cât de bine îţi cunoşti Smart TV-ul?", realizat de Samsung în luna aprilie a acestui an.
Pentru cei care au deja un Smart TV, cea mai importanta funcţie este conectarea acestuia cu alte aparate din casă (50,4% dintre cei chestionaţi).
Sondajul arată şi că românii sunt familiarizaţi cu conceptul de Smart TV şi îl asociază mai ales cu accesul la internet şi la aplicaţii.
Referitor la intenţia de cumpărare a unui Smart TV în următoarele şase luni, aproximativ 40% dintre respondenţii care nu au încă un astfel de televizor au declarat că doresc să achiziţioneze unul.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5.150 de persoane din mediul urban, cu vârste între 22 şi 55 de ani.
Samsung Electronics a lansat în România generaţia 2013 de televizoare Smart TV. Noile modele vor fi disponibile la preţuri care variază între 1.899 lei (32 inci, HD ready) şi 12.299 lei (55 inci, Full HD).
25 Aprilie 2013
articol pe kudika.ro
Samsung lanseaza in Romania ultima generatie de televizoare Smart TV pentru o noua experienta de home entertainment
Seria din 2013 a televizoarelor inteligente Samsung le aduce consumatorilor mai multe aplicatii, conectivitate crescuta si o interfata intuitiva.
Samsung Electronics Co., Ltd., lider mondial in media digitala si tehnologii de convergenta, lanseaza in Romania generatia 2013 de televizoare Smart TV, deschizand o noua era in materie de sisteme Home Entertainment. Noua generatie de televizoare inteligente aduce pe piata locala ultimele inovatii tehnologice, cea mai buna calitate a imaginii, noi functionalitati si mai multe aplicatii, oferind continut adaptat unei game largi de preferinte. Noile Smart TV-uri vor fi disponibile la preturi ce variaza intre 1.899 lei (32 inci, HD ready) si 12.299 lei (55 inci, Full HD), in functie de diagonala si de alte caracteristici tehnice.
„Televizoarele Smart TV se bucura de o popularitate ridicata in randul consumatorilor, atat pe plan international, cat si local. Anul trecut, spre exemplu, un cumparator roman din cinci a ales un Smart TV, la numai doi ani de la lansarea conceptului de televizor inteligent la nivel international. Pentru 2013 estimam ca la trei televizoare vandute, unul va fi inteligent.
Cresterea rapida a interesului pentru televizoarele inteligente Samsung si a gradului de cunoastere al romanilor ne-a determinat sa le monitorizam si mai atent preferintele, gradul de utilizare a functionalitatilor si a aplicatiilor oferite de aceste produse. Este motivul pentru care, impreuna cu o companie de cercetare locala, am derulat recent un sondaj in randul consumatorilor romani. Rezultatele ne incurajeaza sa aducem in continuare cele mai performante televizoare Smart, deoarece utilizatorii romani le apreciaza cu adevarat”, a declarat Ana-Maria Pasculescu, Product Manager TV in cadrul Samsung Electronics Romania.
Studiul „Samsung Smart Q – Cat de bine iti cunosti Smart TV-ul?” a fost realizat de Samsung in luna aprilie a acestui an, pe un esantion de 5.150 de persoane din mediul urban, cu varste intre 22 si 55 de ani, posesori sau nu de Smart TV. Potrivit rezultatelor acestui sondaj, romanii sunt familiarizati cu conceptul de Smart TV si il asociaza mai ales cu accesul la Internet si la aplicatii.
In urma studiului, 81.64% dintre respondenti au declarat ca sunt interesati sa foloseasca Smart TV-ul in principal pentru a naviga pe Internet, 66,69% pentru video on demand, 58,4% pentru a avea acces la aplicatii. In ceea ce priveste utilizatorii de Smart TV, cea mai importanta functie este conecarea Smart TV-ului cu alte aparate din casa (50,4%).
Referitor la intentia de cumparare a unui Smart TV in urmatoarele 6 luni, aproximativ 40% dintre respondentii care nu au inca Smart TV au declarat ca doresc sa achizitioneze un astfel de televizor inteligent si ca sunt interesati de aplicatiile si de facilitatile pe care aceste produse le ofera.
Prezentata in ianuarie la Consumer Electronics Show (CES), noua generatie de televizoare Samsung Smart TV incorporeaza cele mai noi tehnologii si functii pentru ca utilizatorii romani sa beneficieze de o experienta de divertisment complexa si cu adevarat integrata.
Platforma Samsung Smart Hub disponibila pe generatia 2013 de televizoare Smart a fost reproiectata pentru a simplifica procesul de cautare. Continutul este organizat in trei sectiuni principale, avand o interfata usor de folosit si icon-uri dinamice care faciliteaza previzualizarea instantanee a sectiunilor.
Aceste sectiuni sunt:
• Fotografii, Videoclipuri & Muzica - aceasta sectiune le permite consumatorilor sa organizeze continutul cu caracter personal si fisierele existente pe televizorul Samsung Smart TV si pe alte dispozitive concetate cu acesta.
• Socializare – sectiunea afiseaza continutul creat de prieteni si familie, videoclipuri populare de pe Facebook, Twitter, YouTube, precum si alte servicii de video call.
• Aplicatii – organizeaza aplicatiile Samsung descarcate si recomandarile pentru a usura accesul utilizatorilor.
Smart Interaction le permite utilizatorilor sa interactioneze usor si rapid cu functiile televizorului Samsung. Modelele din 2013 folosesc un set complex de algoritmi care asigura o detectarea mai precisa a fetei si o interpretare mai buna a miscarilor si a vocii. Noile televizoare le permit utilizatorilor sa navigheze prin meniu, sa regleze volumul, sa dea zoom unei poze folosind ambele maini sau sa dea Like unui pot pe Facebook prin simpla realizare a semnului OK cu mana.
Crearea unei retele prin conectarea sistemului Home Entertainment la dispozitive compatibile este mai usoara cu ajutorul functiei Samsung AllShare. Imediat ce consumatorii au conectat televizorul Smart TV la alte dispozitive in cadrul aceleiasi retele wireless, prin intermediul functiilor de convergenta incorporate, acestia pot transfera cu usurinta imagini si materiale audio intre dispozitive.
Evolution Kit, pentru a beneficia tot timpul de cele mai noi tehnologii
Noua generatie de televizoare Smart de la Samsung incorporeaza cele mai performante procesoare, dual core sau quad core (pentru gama premium de Smart TV-uri), care le permit consumatorilor sa efectueze sarcini multiple in acelasi timp, fara a diminua viteza de functionare pentru fiecare task.
In plus, pentru a beneficia de cele mai noi servicii dezvoltate pentru televizoarele inteligente Samsung, consumatorii care anul trecut au achizitionat un TV din seria ES7000 sau ES8000 au la dispozitie modulul Smart Evolution Kit. Aceasta componenta se monteaza in doar cateva secunde (plug & play) si upgradeaza televizorul instant. Evolution Kit face upgrade la nivel de procesor, memorie si GPU. Astfel, platforma Smart Hub va avea 3 ecrane, versiune imbunatatita a controlului prin comenzi vocale si gesturi, precum si procesor quad core. De asemenea, gama de varf a televizorelor Smart TV din 2013 va avea, de asemenea, sloturi pentru versiunile viitoare de kit-uri Smart Evolution.
27 Martie 2013
articol pe geekreport.ro
Dragostea romanilor pentru retelele de socializare
Rețelele sociale au priză la români. Conform unui sondaj de opinie realizat de iVox.ro Facebook, Twitter și Hi5 sunt utilizate intens de cei din România într-o proporție destul de mare.
Cea mai utilizată rețea socială de pe piața românească este Facebook, având un procent de 95.1% din numărul consumatorilor de astfel de portaluri. Pe locul doi se clasează Twitter cu 88.7% din piață, iar ultima treaptă a podiumului este completată de Hi5(86.8%). Din numărul total al respondenților studiului 93.7% au conturi create pe una dintre cele trei rețele sociale enumerate mai sus și doar 6.4% sunt încadrați în categoria utilizatori pasivi.
Gradul de utilizabilitate al rețelelor sociale din România spune că 54.5% din cei înregistrați pe astfel de site-uri postează sau au activitate zilnică pe Facebook, Twitter ori Hi5.
Conform specialiștilor din domeniu, numărul celor care își vor face conturi în viitor pe rețele sociale va crește considerabil, datorită apariției ultimelor gadgeturi ce permit conectarea foarte rapidă la internet.
26 Martie 2013
articol pe ghiduldesanatate.ro
Cum se informeaza parintii cu privire la ingrijirea copiilor: studiu Societatea Romana de Pediatrie
Pentru a testa comportamentul parintilor in mediul online, Societatea Romana de Pediatrie a realizat in luna martie 2013 un studiu despre nivelul de credibilitate pe care parintii il acorda site-urilor de specialitate despre ingrijirea copiilor.
Societatea Romana de Pediatrie atrage atentia parintilor din Romania asupra pericolelor la care isi pot expune copiii, atunci cand folosesc surse de informare privind ingrijirea copiilor de pe internet, care sunt neavizate de lumea medicala.
Specialistii pediatri trag un semnal de alarma asupra importantei de a folosi surse specializate de informare, precum medicul de familie sau medicul pediatru.
Parintii trebuie sa foloseasca surse de informare avizate cu privire la ingrijirea copiilor
Potrivit unui studiu realizat de Societatea Romana de Pediatrie (sondaj desfasurat de www.ivox.ro in aprilie 2012 cu 450 de respondenti cu copii sub 2 ani), medicul pediatru este principala sursa de informare in ceea ce priveste protectia copilului pentru 27% dintre parinti, urmata indeaproape de internet, sursa folosita de 26% dintre respondentii cu copii.
Pornind de la faptul ca tot mai multi parinti cauta informatii despre ingrijirea copiilor pe internet, specialistii pediatri atrag atentia asupra importantei de a folosi numai site-urile avizate, redactate de medici si verificate de institutiile de specialitate.
De asemenea, nevoia de a crea o punte de legatura intre medici si publicul larg, de a avea surse credibile si corecte de informare pentru public, a fost dezbatuta si in cadrul primei editii a congresului RoVaccin (15 – 16 martie 2013), organizat de Societatea Romana de Microbiologie, in parteneriat stiintific cu Societatea Romana de Pediatrie.
Rezultatele studiului realizat in luna martie 2013 cu privire la sursele folosite pentru ingrijirea copiiilor
Foto: FreeDigitalPhotos.net
Pornind de la aceasta nevoie si pentru a testa comportamentul actual al parintilor in mediul online, Societatea Romana de Pediatrie a realizat in luna martie 2013 un studiu despre nivelul de credibilitate pe care parintii il acorda site-urilor de specialitate despre ingrijirea copiilor, la care au raspuns 406 parinti din platforma campaniei Sa protejam impreuna copilaria.
Studiul s-a desfasurat in luna martie 2013 in comunitatea de 14.000 parinti a paginii de Facebook Protejam Copilaria si in randul celor 21.000 de vizitatori unici/luna a platformei www.protejamcopilaria.ro.
Conform studiului, 75% dintre parinti au declarat ca au incredere in infomatiile prezentate de medicii pediatri online, referindu-se la www.protejamcopilaria.ro, platforma fiind considerata astfel o sursa credibila de informare. Dintre acestia, 63% au raspuns ca prefera sa verifice informatiile primite online si din alte surse, indicand astfel nevoia de a beneficia de o documentare completa cand vine vorba de sanatatea copiilor lor.
In cadrul platformei de informare a Societatii Romane de Pediatrie www.protejamcopilaria.ro, medicii pediatri raspund in medie la 5 intrebari pe zi primite de la mamici. Prin aceste intrebari, majoritatea parintilor vor sa afle informatii specifice si sigure despre modalitatile de imunizare si protejare a copilului.
De asemenea, potrivit studiului, peste 80% dintre parintii care au vizitat o platforma specializata despre ingrijirea corecta a copilului (www.protejamcopilaria.ro) cauta informatii credibile despre bolile infectioase si modalitati eficiente de prevenire a acestora.
Campania a fost lansata de Societatea Romana de Pediatrie in iunie 2012, cu sprijinul GSK Romania. In cadrul acesteia, a fost dezvoltata prima platforma online pentru publicul larg, www.protejamcopilaria.ro, in care viitoarele si actualele mamici pot gasi informatii si pot primi sfaturi direct de la medicii specialisti.
In iunie 2012, in cadrul campaniei, Societatea Romana de Pediatrie a lansat primul ghid cu Recomandari de vaccinare in pediatrie din Romania, adresat cadrelor medicale, un document util cu date despre bolile infectioase frecvente in randul copiilor si recomandari de imunizare prin vaccinare, care a fost pus la dispozitia medicilor.
Acesta este un suport real, cu argumente, in demersul de educare si informare cat mai corecta a parintilor cu privire la aspectele esentiale in ingrijirea copiilor. Imunizarea prin vaccinare reprezinta unul dintre cei 3 piloni esentiali ai protectiei copilului, alaturi de nutritie si evitarea micilor accidente.
Campania vine pe fondul unor realitati dramatice: Romania are inca cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile din UE la copiii de pana in 5 ani. Mai mult decat atat, numarul cazurilor de imbolnavire ca urmare a bolilor infectioase pediatrice a crescut in ultimii ani. Potrivit celor mai recente date Eurostat, mortalitatea infantila in Romania este de 9,8% (9,8 morti la 1000 de nou-nascuti), aproape dubla fata de media europeana.
21 Martie 2013
articol pe epoca.ro
Românii și cititul cărților. Cine, cât şi de ce citeşte?
Se vorbește mult despre lectură și mai ales despre lipsa ei în lumea de azi. La televiziune, în câte un ziar, pe zeci de bloguri și website-uri din România există un cor de plâgăcioși care se lamentează pe tema pierderii unui obicei plăcut și util cum este cititul cărților. Pe de o parte, deplângem șubrezirea unei practici vitale și scăderea apetitului pentru o experiență intimă, ale cărei efecte asupra personalității și vieții sunt de domeniul evidenței. Numărul din ce în ce mai mic de cititori/ cumpărători de carte este o realitate. Pe de altă parte, împătimiții lecturii se desfășoară în mediul online ca peștii în apă. În România există site-uri specializate, chiar și cluburi de lectură, tot așa cum există însă și orașe, ca să nu mai vorbim de state, fără nicio librărie.
Iar instituțiile de profil sunt ezitante când vine vorba despre a furniza statistici despre prefedințele de lectură ale românilor, care au calitatea de a fi în pas cu tehnologia. Și în privința aceasta la noi totul este după ureche. Editurile se bat în piept cu vânzări impresionante la târgurile de carte, dar românii declară că, din cauza crizei, își permit să cumpere din ce în ce mai puține cărți. Realitatea este ambiguă și e greu să tragi concluzii chiar și atunci când ai în față cifre.
La sfârșitul anul 2012 www.ivox.ro, platformă specializată în realizarea de sondaje online, a publicat un studiu intitulat „Cât, cum şi ce citesc românii?“, care urmărește „identificarea comportamentelor şi preferinţelor legate de cititul şi achiziţia cărţilor şi a motivaţiilor care stau la baza cititului“. Cifrele furnizate au rezultat în urma prelucrării informațiilor obținute de la aproape 8000 de persoane chestionate în octombrie 2012, reprezentând un eșantion nonprobabilistic, potrivit sursei.
Concluziile sunt, firește, demne de reflecție și merită supuse dezbaterii, mai ales că unele se referă și la motivele pentru care lectura pare să trăiescă un adevărat declin, și la schimbările determinate de evoluția tehnologică.
De ce nu citesc românii?
28% recunosc sincer că cititul nu le face nicio plăcere, 26% dintre cei chestionați, în special persoane de sex feminin, spun că nu au timp. Bărbații, parcă din ce în ce mai lipsiți de capacitatea de a se concentra mai mult de o jumătate de oră, afirmă că nu citesc pentru că nu au răbdare (32%). Pe de altă parte, numai 5% sunt de părere că de la „viață“ înveți mai mult decât din cărți.
Important este că amatorii de lectură își păstrează aceast obicei pentru relaxare și plăcere (39%), iar 37% cred că lectura o cale spre dezvoltarea personală.
Cine citește?
Iarăși o cifră greu de analizat, ce nu pare la unison cu celelalte prezente în raport: 36% din persoanele chestionate spun că citesc aproape zilnic și doar 4,8% recunosc că nu au acest obieci. Cum se știe de ceva vreme, femeile citesc mai mult decât bărbații, în categoria cititorilor de cursă lungă intrând persoanele cu studii superioare și românii de vârsta a treia (peste 55 de ani).
Ce se citeşte?
Din moment ce majoritatea cititorilor își păstrează obiceiul pentru relaxarea și plăcerea personală, literatura de ficțiune conduce în topul preferințelor, urmată de cărțile de cultură generală (14%) și de cele de specialiatate (11%), care ocupă abia locul al treilea. Într-o piață sufocată de titluri motivaționale și volume de psihologie practică, cititorii genului sunt de interes numai pentru 5%. Atunci, de unde și de ce goana editurilor după o asemenea literatură?
În ciuda aparențelor, domenii precum afacerile și economia nu reușesc să stârnească interesul a peste 3% dintre oamenii care citesc. Nici gastronomia, o artă pe care românii par să o descopere cu o poftă mai mare ca oricând în ultima vreme, nu pare să anime spiritele. Iar lucrăriile științitifice de interes general/ instrumentele de lucru cum sunt dicționarele și enciclopediile sunt cumpărate și consultate de numai 1,5% dintre repodenți? Îngrijorător sau firesc?
Se citește în format e-book?
Foarte puțin, relevant fiind faptul că mulți dintre cei chestionați confundă e-bookul cu e-readerul, tableta etc. Sub 6% dintre participanții la sondaj au un dispozitiv electronic de citit, iar aproape jumătate intenționează să-și cumpere așa ceva, deși preferată rămâne cartea ca obiect fizic pentru 71% dintre cititorii români, cărțile electronice fiind de interes pentru 26% din persoanele chestionate. Și, până una, alta, e-bookul este de interes mai mult pentru persoanele de sex masculin.
Pe de altă parte, un aspect teoretic pozitiv este următorul: o treime dintre intervievați au spus că citesc mai mult de când există cărțile în format digital.
Cât se citește?
73% citesc cel puțin o carte în ultima jumătate de an (ceea ce nu e tocmai… impresionant sau încurajator), îngrijorător de mulți povestesc că adesea nu reușesc să citească o carte până la capăt. E mai ales cazul tinerilor: 17% din persoanele sub 25 de ani nu duc la bun sfârșit cărțile începute.
Una peste alte, participanții la sondaj citesc, în medie, patru cărți pe an. E mult? E puțin? E foarte puțin.
Cum se alege o carte și de unde se cumpără?
Majoritatea își urmează preocupările personale și se lasă ghidați de opinii exprimate în mediul online, un sfert merg pe mâna prietenilor și a apropiaților sau își aleg singuri. Recomandărilor librarilor nu au aproape nicio eficiență, căci majoritatea cititorilor par să aibă o personalitate bine conturată. Dar există, desigur, și oamenii care citesc ce prind, orice (16,5%), numărul lor nu e tocmai mic, iar tinerii mai mult împrumută decât cumpără cărți.
Într-o societate tradiționalistă, în care însă românii țin bine pasul cu schimbările generate de dezvoltarea tehnologiei, principalul loc din care se achiziționează cărți rămâne librăria (39%), urmată de librăriile online (20%). Există șanse substanțiale ca acestea din urmă să capete avânt, pentru că practică prețuri sensibil mai mic și, unele dintre ele, livrarea la domiciuliu. Frecventate sunt și hypermarketurile, anticariatele și magazinele virtuale ale editurilor, acestea din urmă oferind permanent reduceri, promoții, cadouri etc. Achiziționarea online este o practică răspândită în rândul tinerilor.
Unde se citește?
Oriune: în pat (43%), în aer liber (17%), în fața computerului (10%), în baie, în autobuz și, mai puțin, la bibliotecă, în cafenea și uneori chiar la librărie (puține sunt în România librăriile în care poți citi câteva pagini în liniște). Și bineînțeles, femeile preferă cititul mai de atmosferă, pe când bărbații citesc foarte bine pe un monitor ori în baie.
Nici nu contează unde, căci nimic nu e mai frumos decât „cetitul“ cărților, dar contextul contează. Lectura e alcătuită din detalii și frumusețea tot în ea constă. Cât despre consecințele lecturii și ale lipsei ei, aceasta este o altă discuție veche de secole. O discuție inepuizabilă și, în același timp, oarecum redundantă și anacronică la început de mileniu III.
20 Martie 2013
articol pe businessmagazin.ro
STUDIU DE CAZ: Puiul câştigă în războiul dintre carnea de cal şi cea de vacă
Deşi producătorii români acuzaţi iniţial de fraudă în scandalul cărnii de cal au fost exoneraţi, consumatorii au ales să parieze pe o carte sigură, orientându-se spre carnea de pui. Deopotrivă retaileri şi producători au ignorat o oportunitate: de a-şi atrage cumpărătorii nehotărâţi.
ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEŢE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câştiga carnea de peşte sau oaie, însă la rafturi promoţiile agresive lipsesc. Aşa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puţinii nehotărâţi care au stat pe gânduri în magazine. Şi asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate.
Ba mai mult, cumpărătorii susţin că şi-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului "Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român". Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eşantion de peste 4.500 de persoane.
Potrivit studiului, peste 14% dintre participanţii la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuţi, tocmai pentru a fi siguri de provenienţa produsului. "În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut", declară Grigore Horoi, preşedinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei şi, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanşei de alerte - deopotrivă îndreptăţite sau nu.
"În ce priveşte alertele privind boli la animale - virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obişnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare şi procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate - pentru a înlătura efectele nocive", spune Horoi.
Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenţii la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul reţelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. "Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piaţa a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influenţate de acest scandal", declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.
Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică, aşadar, un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.
Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine şi ovine.
De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea şi vita sunt preferate. Este vorba, în esenţă, despre o chestiune de tradiţie, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ţine de obişnuinţă.
TOTUŞI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât faţă de media UE, cât şi comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.
20 Martie 2013
articol pe dilemaveche.ro
Cît, cum şi ce citesc românii
Ştim atît de puţin despre preferinţele şi obiceiurile de lectură ale românilor, încît orice sondaj pe această temă mi se pare de netrecut cu vederea. În general, sîntem foarte deficitari cînd e vorba de date şi cifre, care sînt şi foarte rar aduse la zi. De pildă, nu-mi dau seama care este frecvenţa cu care se face Barometrul cultural, cît despre AER sau celelalte asociaţii ale editorilor de la noi nici nu cred că au iniţiat vreodată un studiu despre piaţa de carte.
Cel mai proaspăt raport pe această temă – intitulat chiar aşa: „Cît, cum şi ce citesc românii?“ – l-am găsit însă pe www.iVox.ro, site-ul specializat în sondaje online, un raport realizat la sfîrşitul anului trecut şi care a avut drept principal obiectiv „identificarea comportamentelor şi preferinţelor legate de cititul şi achiziţia cărţilor şi a motivaţiilor care stau la baza cititului“. Mai mult decît atît, cercetarea a urmărit să afle şi ce preferă românii între librăriile fizice şi cele online, între materialele tipărite şi cele în format electronic, ce impact au schimbările tehnologice asupra modului în care se citeşte, în ce măsură diferenţele de sex, de vîrstă şi de studii influenţează toate aceste aspecte legate de obiceiurile de lectură şi, nu în ultimul rînd, de ce nu citesc cei care nu citesc. Desfăşurat online, în luna octombrie a anului trecut, pe un eşantion de aproape opt mii de respondenţi, cu toţii utilizatori înregistraţi pe iVox.ro, eşantionul de tip nealeatoriu, non-probabilistic şi pe bază de voluntariat al sondajului reproduce structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România. De altfel, profilul lor poate fi consultat în detaliu pe site.
Dar iată ce s-a aflat.
● Cine citeşte. Mai mult de o treime dintre cei chestionaţi (adică 36%) au declarat că citesc cărţi (aproape) zilnic sau de cîteva ori pe săptămînă şi numai 4,8% au susţinut că nu citesc niciodată. Cu această frecvenţă citesc mai mult femeile decît bărbaţii, persoanele cu studii superioare şi mai mult persoanele în vîrstă (peste 55 ani).
● Cît se citeşte. Aproape trei sferturi (73%) declară că au citit cel puţin o carte întreagă în ultimele şase luni (numărul mediu de cărţi citite în ultimul an este de 4) şi cam tot atîţia susţin că li se întîmplă uneori sau relativ frecvent să înceapă o carte şi să nu o termine de citit, obicei care apare mai adesea la persoanele tinere şi cu studii medii sau primare: 17% din persoanele sub 25 de ani nu termină de citit cărţile începute.
● Unde se citeşte. Locul preferat pentru cititul cărţilor este patul (43%), urmat la distanţă semnificativă de cititul în aer liber (17%) sau în faţa calculatorului (10%). Baia şi mijloacele de transport în comun sînt următoarele locuri de citit, fiecare dintre acestea fiind preferate bibliotecii, cafenelelor sau librăriilor (de altfel, în librăriile de la noi nici nu prea ai cum şi unde citi). Dacă femeile preferă să citească mai mult în pat, în aer liber sau în autobuz, bărbaţii preferă s-o facă mai degrabă în faţa calculatorului sau în baie.
● De ce se citeşte. Motivele principale pentru care se citeşte sînt: pentru relaxare şi plăcere (39%), pentru dezvoltarea personală (37%) şi din interes pentru un subiect/autor (17%). n
● Ce se citeşte. Favorite sînt cărţile de ficţiune (15,5%), de cultură generală (14%) şi cele de specialitate (11%). Cumva surprinzător, cărţile motivaţionale reprezintă doar cinci procente din preferinţe, la fel şi cele de psihologie practică, de religie şi spiritualitate sau de istorie. În jurul a trei procente preferă cărţi de business şi economie, biografii şi memorii, diete şi fitness. Foarte jos în acest sondaj al genurilor de cărţi favorite se situează cele de artă & design, dar şi, surprinzător, cele de gastronomie. Din nou surprinzător, cărţile de conspiraţii şi scandaluri abia dacă sînt preferate de 1,5%, pe ultimul loc situîndu-se dicţionarele şi enciclopediile.
● Cum aleg cărţile. Cele mai multe persoane decid ce carte vor citi informîndu-se din magazinele online, bloguri sau de pe alte site-uri (31%), iar cîte un sfert din respondenţi se bazează fie pe recomandările prietenilor, ale colegilor de job sau din familie, fie se decid printre rafturile librăriei (25%). De remarcat aici lipsa de încredere sau de eficacitate a librarilor pe care nu-i consultă nici măcar două procente din cititorii/cumpărătorii de carte. Un procent destul de mare (16,5%) citeşte însă ce-i cade în mînă. 58% din persoanele care obişnuiesc să citească spun că şi-au cumpărat singuri cărţile citite în ultima perioadă, peste o treime (35%) a declarat că le-a împrumutat de la prieteni, colegi sau din familie, iar 14% le-au primit cadou. În general, tinerii împrumută mai mult decît cumpără.
● De unde cumpără. Ca locuri de cumpărare încă sînt preferate librăriile fizice (39%) celor online (20%). Restul cumpără din hypermarketuri, din anticariate sau de pe site-urile editurilor. Cu toate acestea, cînd vine vorba de caracteristici specifice, magazinele/librăriile online sînt preferate în patru dintre cele şase situaţii, şi anume cînd vine vorba de oferta de produse, de preţ, promoţii, reduceri, confort şi informaţii disponibile. Librăriile fizice sînt alese cînd se ia în considerare atmosfera şi durata scurtă a procesului de cumpărare. O diferenţă mai semnificativă între sexe este vizibilă în cazul hypermarketului, preferat mai ales de femei. Tinerii cumpără mai ales online. Ca funcţionalităţi ce nu ar trebui să lipsească dintr-o librărie online au fost indicate preview-ul cărţilor care să poată fi accesat liber (59%), review-ul cărţilor (preferat sistemului de rating) şi sistemul de fidelizare al clienţilor (54%).
● E-book. Mai mult de jumătate dintre cei întrebaţi au ştiut ce este un e-book, însă 34% au confundat e-book-ul cu tableta sau cu alt dispozitiv de citit, iar 12% nici măcar nu ştiu ce înseamnă o carte electronică. Device-urile pentru citit cărţi electronice sînt deţinute de foarte puţini (sub 6%), dar intenţia de cumpărare este mare, aproape de jumătate. Puşi să aleagă între diferite tipuri de cărţi, majoritatea a ales cartea printată (71%) în defavoarea cărţilor electronice (26%) şi a audio-book-urilor (4%). Deşi cei mai mulţi preferă cartea printată, un procent similar a declarat că agreează şi printul, şi digitalul, în egală măsură. Doar 14% preferă varianta digitală, şi mai mult bărbaţii. 40% dintre respondenţi au citit cel puţin un e-book în ultimul an, dar numai 12% l-au şi cumpărat. În general, se crede că un e-book se citeşte cel mai uşor pe un e-reader (40%), mai confortabil decît pe tabletă sau pe calculator. Aproape două procente citesc pe telefon. Interesant e faptul că tableta este preferată în măsură mult mai mare de persoanele cu studii elementare. În jur de o treime susţin că-şi petrec chiar mai mult timp citind de cînd au apărut materialele în format digital.
● Audio-book. Aproape un sfert au ascultat cel puţin un audio-book în ultimul an. Procentual, cei cu studii elementare au ascultat în măsură mai mare un audio-book faţă de celelalte categorii de persoane (28%). n Alte preferinţe. Cei mai mulţi au declarat că în ultima perioadă au citit mai multe cărţi (28,5 %), articole din reviste online (27%) şi reviste sau ziare tipărite (21,5%). Iar blogurile au fost citite în mai mare măsură de persoanele cu studii elementare sau medii.
● De ce nu se citeşte. Motivele principale sînt fie lipsa timpului (26%), îndeosebi în cazul femeilor, fie lipsa plăcerii (28%). Motivul cel mai des invocat, mai ales de bărbaţi, a fost faptul că se plictisesc foarte repede şi nu au răbdare să citească (32%). Cinci procente cred că viaţa te învaţă mai mult decît cititul.
● www.ivox.ro
18 Martie 2013
articol pe retailers.ro
Saga laptelui cu aflatoxina – deja 40% din romani evita laptele
Activitatea a 32 de automate pentru distribuirea laptelui a fost suspendata in urma controalelor privind nivelul de aflatoxina, potrivit Autoritatii Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Initial in presa se vehicula ca peste 300 de automate au fost blocate. Zvonurile distrug incet insa o industrie intreaga.
Comercializarea laptelui prin aceste automate se reia numai in momentul in care buletinele de analiza demonstreaza ca laptele este bun pentru consum. „Este o masura de prevenire a patrunderii pe piata a unor produse care pot pune in pericol sanatatea consumatorilor, care se aplica de autoritate conform prevederilor legale“, mentioneaza autoritatea.
Aceasta ultima informatie vine in contextul in care, desi a fost mediatizat doar o saptamana, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxina a generat rapid neincredere in randul consumatorilor romani, astfel ca 36% nu stiu daca laptele din magazine mai este sigur pentru consum, in timp ce 22% considera ca acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenti au declarat ca au in continuare incredere in laptele pe care il gasesc in comert, potrivit datelor unei noi analize Rogalski Grigoriu Public Relations.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au precizat ca, in ultima saptamana, nu au mai cumparat lapte, in timp ce 20% spun ca au cumparat doar de la producatori de incredere, pe fondul informatiilor potrivit carora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxina au fost retrase. Televiziunea a fost in continuare principala sursa de informare pentru majoritatea consumatorilor(80%), urmata de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) si alte surse informale (2,5%), conform unei cercetari realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane.
18 Martie 2013
articol pe stiri.botosani.ro
Cit, cum si ce citesc romanii
Ştim atît de puţin despre preferinţele şi obiceiurile de lectură ale românilor, încît orice sondaj pe această temă mi se pare de netrecut cu vederea. În general, sîntem foarte deficitari cînd e vorba de date şi cifre, care sînt şi foarte rar aduse la zi. De pildă, nu-mi dau seama care este frecvenţa cu care se face Barometrul cultural, cît despre AER sau celelalte asociaţii ale editorilor de la noi nici nu cred că au iniţiat vreodată un studiu despre piaţa de carte.
Cel mai proaspăt raport pe această temă – intitulat chiar aşa: "Cît, cum şi ce citesc românii?" – l-am găsit însă pe www.iVox.ro, site-ul specializat în sondaje online, un raport realizat la sfîrşitul anului trecut şi care a avut drept principal obiectiv "identificarea comportamentelor şi preferinţelor legate de cititul şi achiziţia cărţilor şi a motivaţiilor care stau la baza cititului". Mai mult decît atît, cercetarea a urmărit să afle şi ce preferă românii între librăriile fizice şi cele online, între materialele tipărite şi cele în format electronic, ce impact au schimbările tehnologice asupra modului în care se citeşte, în ce măsură diferenţele de sex, de vîrstă şi de studii influenţează toate aceste aspecte legate de obiceiurile de lectură şi, nu în ultimul rînd, de ce nu citesc cei care nu citesc. Desfăşurat online, în luna octombrie a anului trecut, pe un eşantion de aproape opt mii de respondenţi, cu toţii utilizatori înregistraţi pe iVox.ro, eşantionul de tip nealeatoriu, non-probabilistic şi pe bază de voluntariat al sondajului reproduce structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România. De altfel, profilul lor poate fi consultat în detaliu pe site, scrie Marius Chivu pe dilemaveche.ro.
Dar iată ce s-a aflat.
● Cine citeşte. Mai mult de o treime dintre cei chestionaţi (adică 36%) au declarat că citesc cărţi (aproape) zilnic sau de cîteva ori pe săptămînă şi numai 4,8% au susţinut că nu citesc niciodată. Cu această frecvenţă citesc mai mult femeile decît bărbaţii, persoanele cu studii superioare şi mai mult persoanele în vîrstă (peste 55 ani).
● Cît se citeşte. Aproape trei sferturi (73%) declară că au citit cel puţin o carte întreagă în ultimele şase luni (numărul mediu de cărţi citite în ultimul an este de 4) şi cam tot atîţia susţin că li se întîmplă uneori sau relativ frecvent să înceapă o carte şi să nu o termine de citit, obicei care apare mai adesea la persoanele tinere şi cu studii medii sau primare: 17% din persoanele sub 25 de ani nu termină de citit cărţile începute.
● Unde se citeşte. Locul preferat pentru cititul cărţilor este patul (43%), urmat la distanţă semnificativă de cititul în aer liber (17%) sau în faţa calculatorului (10%). Baia şi mijloacele de transport în comun sînt următoarele locuri de citit, fiecare dintre acestea fiind preferate bibliotecii, cafenelelor sau librăriilor (de altfel, în librăriile de la noi nici nu prea ai cum şi unde citi). Dacă femeile preferă să citească mai mult în pat, în aer liber sau în autobuz, bărbaţii preferă s-o facă mai degrabă în faţa calculatorului sau în baie.
● De ce se citeşte. Motivele principale pentru care se citeşte sînt: pentru relaxare şi plăcere (39%), pentru dezvoltarea personală (37%) şi din interes pentru un subiect/autor (17%).
● Ce se citeşte. Favorite sînt cărţile de ficţiune (15,5%), de cultură generală (14%) şi cele de specialitate (11%). Cumva surprinzător, cărţile motivaţionale reprezintă doar cinci procente din preferinţe, la fel şi cele de psihologie practică, de religie şi spiritualitate sau de istorie. În jurul a trei procente preferă cărţi de business şi economie, biografii şi memorii, diete şi fitness. Foarte jos în acest sondaj al genurilor de cărţi favorite se situează cele de artă & design, dar şi, surprinzător, cele de gastronomie. Din nou surprinzător, cărţile de conspiraţii şi scandaluri abia dacă sînt preferate de 1,5%, pe ultimul loc situîndu-se dicţionarele şi enciclopediile.
● Cum aleg cărţile. Cele mai multe persoane decid ce carte vor citi informîndu-se din magazinele online, bloguri sau de pe alte site-uri (31%), iar cîte un sfert din respondenţi se bazează fie pe recomandările prietenilor, ale colegilor de job sau din familie, fie se decid printre rafturile librăriei (25%). De remarcat aici lipsa de încredere sau de eficacitate a librarilor pe care nu-i consultă nici măcar două procente din cititorii/cumpărătorii de carte. Un procent destul de mare (16,5%) citeşte însă ce-i cade în mînă. 58% din persoanele care obişnuiesc să citească spun că şi-au cumpărat singuri cărţile citite în ultima perioadă, peste o treime (35%) a declarat că le-a împrumutat de la prieteni, colegi sau din familie, iar 14% le-au primit cadou. În general, tinerii împrumută mai mult decît cumpără.
● De unde cumpără. Ca locuri de cumpărare încă sînt preferate librăriile fizice (39%) celor online (20%). Restul cumpără din hypermarketuri, din anticariate sau de pe site-urile editurilor. Cu toate acestea, cînd vine vorba de caracteristici specifice, magazinele/librăriile online sînt preferate în patru dintre cele şase situaţii, şi anume cînd vine vorba de oferta de produse, de preţ, promoţii, reduceri, confort şi informaţii disponibile. Librăriile fizice sînt alese cînd se ia în considerare atmosfera şi durata scurtă a procesului de cumpărare. O diferenţă mai semnificativă între sexe este vizibilă în cazul hypermarketului, preferat mai ales de femei. Tinerii cumpără mai ales online. Ca funcţionalităţi ce nu ar trebui să lipsească dintr-o librărie online au fost indicate preview-ul cărţilor care să poată fi accesat liber (59%), review-ul cărţilor (preferat sistemului de rating) şi sistemul de fidelizare al clienţilor (54%).
● E-book. Mai mult de jumătate dintre cei întrebaţi au ştiut ce este un e-book, însă 34% au confundat e-book-ul cu tableta sau cu alt dispozitiv de citit, iar 12% nici măcar nu ştiu ce înseamnă o carte electronică. Device-urile pentru citit cărţi electronice sînt deţinute de foarte puţini (sub 6%), dar intenţia de cumpărare este mare, aproape de jumătate. Puşi să aleagă între diferite tipuri de cărţi, majoritatea a ales cartea printată (71%) în defavoarea cărţilor electronice (26%) şi a audio-book-urilor (4%). Deşi cei mai mulţi preferă cartea printată, un procent similar a declarat că agreează şi printul, şi digitalul, în egală măsură. Doar 14% preferă varianta digitală, şi mai mult bărbaţii. 40% dintre respondenţi au citit cel puţin un e-book în ultimul an, dar numai 12% l-au şi cumpărat. În general, se crede că un e-book se citeşte cel mai uşor pe un e-reader (40%), mai confortabil decît pe tabletă sau pe calculator. Aproape două procente citesc pe telefon. Interesant e faptul că tableta este preferată în măsură mult mai mare de persoanele cu studii elementare. În jur de o treime susţin că-şi petrec chiar mai mult timp citind de cînd au apărut materialele în format digital.
● Audio-book. Aproape un sfert au ascultat cel puţin un audio-book în ultimul an. Procentual, cei cu studii elementare au ascultat în măsură mai mare un audio-book faţă de celelalte categorii de persoane (28%). n Alte preferinţe. Cei mai mulţi au declarat că în ultima perioadă au citit mai multe cărţi (28,5 %), articole din reviste online (27%) şi reviste sau ziare tipărite (21,5%). Iar blogurile au fost citite în mai mare măsură de persoanele cu studii elementare sau medii.
● De ce nu citesc. Motivele principale sînt fie lipsa timpului (26%), îndeosebi în cazul femeilor, fie lipsa plăcerii (28%). Motivul cel mai des invocat, mai ales de bărbaţi, a fost faptul că se plictisesc foarte repede şi nu au răbdare să citească (32%). Cinci procente cred că viaţa te învaţă mai mult decît cititul. (ivox.ro)
15 Martie 2013
articol pe iaa.ro
60% dintre consumatorii români, nesiguri pe laptele din comerţ
Conform unei noi analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations, încrederea românilor în laptele din comerţ a scăzut în urma mediatizării intensive şi comunicării precare pe tema laptelui suspectat de contaminare cu aflatoxină. Astfel, doi din cinci consumatori au declarat că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână, iar 88% spun că au auzit despre acest subiect.
Deși a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu știu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț, potrivit datelor furnizate de Rogalski Grigoriu Public Relations.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au precizat că, în ultima săptămână, nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au cumpărat doar de la producători de încredere, pe fondul informațiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase. Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor(80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) și alte surse informale (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3843 de persoane.
Conform datelor agenţiei de monitorizare Media Image Group, conținutul media generat după anunțul autorităţilor, de săptămâna trecută, potrivit căruia au fost retrase loturi de lapte suspectat a fi contaminat cu aflatoxină, a totalizat un număr de 26 de ore de antenă TV în doar o săptămână. În radio, subiectul a cumulat 78 de minute, iar în presa scrisă o suprafață echivalentă cu 26 de pagini de ziar de format tabloid.
Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariții (știri și comentarii) la care au fost potențial expuși 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro. Subiectul a avut un vârf de apariții în presa online în data de 13 martie 2013, când a fost destituită conducerea ANSVSA, în timp ce în social media a avut două perioade mai intense: pe 7 martie 2013, când au apărut primele știri despre laptele contaminat, și pe 11 martie 2013, când a fost anunțat al doilea lot de lapte retras.
Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această rețea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacția brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă și fermă, de natură să oprească speculațiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităților.
„Subiectul laptelui contaminat a generat neîncredere pe fondul unei comunicări vizibile, însă puțin convingătoare din partea autorităților care monitorizează siguranța alimentară. Acest lucru arată că transparența comunicării este vitală în gestionarea situațiilor de criză și că reflexul de comunicare publică trebuie întotdeauna dublat de cel al gândirii strategice, care permite identificarea și articularea celor mai convingătoare mesaje” a declarat Eliza Rogalski, Founding Partner Rogalski Grigoriu Public Relations.
„Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greșit etichetate, demonstrează importanța reputației și încrederii pe tot lanțul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient și convingător cu consumatorii, protejându-și practic reputația propriilor mărci, nu același lucru se poate spune în situația de față despre instituțiile publice” a continuat Eliza Rogalski.
Analiza impactului crizei laptelui contaminat a fost realizată cu ajutorul datelor puse la dispoziţia Rogalski Grigoriu PR de către Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) şi iVox.ro.
Extra Info
Rogalski Grigoriu Public Relations este parte a grupului Tempo si una din cele mai premiate şi respectate agenţii de PR din România. Gestionând reputaţia brandurilor prin idei care influenţează convingerile şi deciziile publicului şi generează rezultate de business pentru clienţii săi, Rogalski Grigoriu Public Relations este singura agenţie românească deţinătoare a 4 trofee IPRA (International Public Relations Association) pentru digital PR, creativitate şi eficienţă în conceperea campaniilor de PR și agenția care a creat şi implementat cea mai premiată campanie de PR din România - „Şcoala de Bani” distinsă în 7 competiţii (SABRE, IPRA, Effie, Cannes, Eurobest, PR Awards si IAA Excellence Award) și inclusă în cartea „Goodvertising” – biblia publicităţii cu rol social.
15 Martie 2013
articol pe curentul.ro
Doi din cinci români nu au mai cumpărat lapte după informațiile privind contaminarea cu aflatoxină
Încrederea românilor în siguranța laptelui vândut în magazine a scăzut în urma mediatizării intensive și comunicării precare pe tema contaminării cu aflatoxină, doi din cinci consumatori declarând că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână, potrivit unei analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations.
"Deși a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu știu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenți au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț", potrivit analizei.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au arătat că în ultima săptămână nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au luat doar de la producători de încredere, pe fondul informațiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase.
Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor (80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) și alte surse informare (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane.
La fel ca în cazul cărnii de cal greșit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor, astfel că 85% au arătat că în ultima săptămână au discutat cu cei apropiați despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) și colegi (17%).
"Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanții Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate și de creșterea de 25 de ori a nivelului de interes față de cuvântul «aflatoxină», măsurat de motorul de căutare Google în luna martie față de luna februarie 2013", se arată într-un comunicat al companiei.
Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această rețea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate.
Reacția brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă, de natură să oprească speculațiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităților.
"Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greșit etichetate, demonstrează importanța reputației și încrederii pe tot lanțul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenți în social media, au comunicat eficient și convingător cu consumatorii, protejându-și practic reputația propriilor mărci, nu același lucru se poate spune în situația de față despre instituțiile publice", a declarat Eliza Rogalski, founding partner al Rogalski Grigoriu Public Relations.
Prima declarație privind lapte cu aflatoxină a fost făcută săptămâna trecută de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a afirmat că o cantitate de lapte care conține aflatoxină, cu efect cancerigen, importată din Ungaria, și o alta aflată la un procesator din România au fost identificate și retrase de pe piață.
Ulterior, ANSVSA a anunțat că a oprit de la livrare laptele crud produs de ferma respectivă, dispunându-se verificări în toată țara, de la producători, la unități de procesare a laptelui.
Luni, ANSVSA a anunțat că probele de lapte de la trei ferme și două unități de prelucrare prezintă suspiciunea depășirii limitelor admise pentru aflatoxină, în urma efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din rețeaua sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor.
Miercuri, vicepreședintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a afirmat că laptele de la alte două centre de colectare ar conține aflatoxină peste limitele admise, însă produsul nu a ajuns în comerț, în total existând suspiciuni privind laptele din șapte unități. Tot miercuri, Mihai Țurcanu a demisionat de la conducerea ANSVSA.
Laptele contaminat cu aflatoxină poate deveni periculos pentru sănătate, în condițiile consumului unor cantități mari, pentru o perioadă îndelungată.
Mănăstireanu (ANSVSA): Laptele de pe piață este bun de consum
Laptele care se află pe piață este bun de consum, iar cantitatea cu aflatoxină peste limitele admise, care a fost sechestrată și va fi distrusă, reprezintă aproximativ 0,2 la sută din producția zilnică de 20.000 de tone a României, a spus, joi, vicepreședintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.
Mănăstireanu, care a preluat miercuri conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimenelor (ANSVSA), a mai precizat că la cele trei ferme unde a fost descoperit lapte cu aflatoxină în proporție de peste 0,05 la sută (limita admisă), a fost înlocuit furajul administrat animalelor, de unde provine toxina, cu unul curat. În prezent, laptele produs la două dintre ferme are 0 la sută conținut de aflatoxină, iar la cealaltă continuă monitorizarea, a mai spus Mănăstireanu.
Lapte cu aflatoxină peste limita admisă a fost depistat la trei ferme, două centre de colectare și două centre de procesare, în urma controalelor demarate la nivelul tuturor unităților, de la cele de producție la cele de procesare.
Potrivit reprezentanților ANSVSA, au fost deja verificate 1.062 din cele 1.284 de probe prelevate de la aceste unități, rezultatul final al anchetei urmând să fie anunțat spre sfârșitul săptămânii viitoare.
15 Martie 2013
articol pe ziaruldeiasi.ro
Doi din cinci români nu mai cumpără lapte de frică să nu fie infestat
Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanţa reputaţiei şi încrederii în domeniul alimentar.
Încrederea românilor în siguranţa laptelui vândut în magazine a scăzut în urma mediatizării intensive şi comunicării precare pe tema contaminării cu aflatoxină, doi din cinci consumatori declarând că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână, potrivit Rogalski Grigoriu Public Relations.
“Deşi a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu ştiu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerţ”, potrivit unei analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations. Aproape 40% dintre persoanele chestionate au arătat că în ultima săptămână nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au luat doar de la producători de încredere, pe fondul informaţiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase. Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor (80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) şi alte surse informare (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane.
La fel ca în cazul cărnii de cal greşit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor, astfel că 85% au arătat că în ultima săptămână au discutat cu cei apropiaţi despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) şi colegi (17%). “Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanţii Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate şi de creşterea de 25 de ori a nivelului de interes faţă de cuvântul «aflatoxină», măsurat de motorul de căutare Google în luna martie faţă de luna februarie 2013”, se arată într-un comunicat al companiei.
Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariţii (ştiri şi comentarii) la care au fost potenţial expuşi 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro. Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această reţea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacţia brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă, de natură să oprească speculaţiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităţilor. “Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanţa reputaţiei şi încrederii pe tot lanţul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient şi convingător cu consumatorii, protejându-şi practic reputaţia propriilor mărci, nu acelaşi lucru se poate spune în situaţia de faţă despre instituţiile publice”, a declarat Eliza Rogalski, founding partner al Rogalski Grigoriu Public Relations.
14 Martie 2013
articol pe fabricadecarne.ro
50 % dintre români nu mai au încredere în carnea de pe piață
Unul din doi romani declara ca are mai putina incredere in originea carnii cumparate si ca si-a schimbat alegerile legate de consum, in urma scandalului carnii de cal etichetata ca fiind de vita, potrivit raportului “Criza carnii de cal fata in fata cu consumatorul roman”, realizat de agentia Rogalski Grigoriu Public Relations, informeaza Magazinul progresiv.
Peste jumatate dintre romani si-au schimbat obiceiurile privind consumul de carne in urma scandalului carnii de cal, iar 14.26% declara ca au cumparat mai multa carne de pui ambalata provenita de la producatori cunoscuti. Subiectul carnii de cal etichetate drept carne de vita este cunoscut de peste 96% dintre consumatori si a devenit o tema pe agenda lor: 9 din 10 consumatori au discutat despre subiect cu cineva din universul lor (familie, prieteni sau colegi), acest rezultat calificand recentul scandal ca unul dintre cele mai virale subiecte sociale din ultimele 12 luni.
Cercetarea pe care se bazeaza studiul realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations a fost realizata in perioada 28 februarie – 4 martie a.c pe platforma iVOX.ro pe un esantion de 4.659 de persoane. In ceea ce priveste gestionarea crizei, 40.7% dintre respondenti considera ca autoritatile din Romania au intervenit corect pentru restabilirea adevarului, Victor Ponta fiind personalitatea publica cu cea mai mare vizibilitate in aceasta controversa (65%).
14 Martie 2013
articol pe r-g.ro
60% DINTRE CONSUMATORII ROMÂNI, NESIGURI PE LAPTELE DIN COMERŢ
Încrederea românilor în laptele din comerţ a scăzut în urma mediatizării intensive şi comunicării precare pe tema laptelui suspectat de contaminare cu aflatoxină, conform unei noi analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations
Doi din cinci consumatori au declarat că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână iar 88% spun că au auzit despre acest subiect
(București, 14 martie 2013) Deși a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu știu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 21% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț, potrivit datelor unei noi analize Rogalski Grigoriu Public Relations.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au precizat că, în ultima săptămână, nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au cumpărat doar de la producători de încredere, pe fondul informațiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase. Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor(80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) și alte surse informale (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3843 de persoane.
La fel ca în cazul cărnii de cal greșit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor: 85% au declarat că, în ultima săptămână, au discutat cu cei apropiați despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) și colegi (17%). Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanții Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate și de creșterea de 25 de ori a nivelului de interes față de cuvântul “aflatoxină”, măsurat de motorul de căutare Google în luna martie față de luna februarie 2013.
Conținutul media generat după anunțul autorităţilor, de săptămâna trecută, potrivit căruia au fost retrase loturi de lapte suspectat a fi contaminat cu aflatoxină, a totalizat, conform datelor agenţiei de monitorizare Media Image Group, un număr de 26 de ore de antenă TV în doar o săptămână, spre deosebire de criza cărnii de cal care a general 25 de ore de antenă TV în 6 săptămâni. În radio, conform aceleiași monitorizări, subiectul a cumulat 78 de minute, iar în presa scrisă o suprafață echivalentă cu 26 de pagini de ziar de format tabloid.
Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariții (știri și comentarii) la care au fost potențial expuși 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro. Subiectul a avut un vârf de apariții în presa online în data de 13 martie 2013, când a fost destituită conducerea ANSVSA, în timp ce în social media a avut două perioade mai intense: pe 7 martie 2013, când au apărut primele știri despre laptele contaminat, și pe 11 martie 2013, când a fost anunțat al doilea lot de lapte retras. Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această rețea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacția brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă și fermă, de natură să oprească speculațiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităților.
„Subiectul laptelui contaminat a generat neîncredere pe fondul unei comunicări vizibile, însă puțin convingătoare din partea autorităților care monitorizează siguranța alimentară. Acest lucru arată că transparența comunicării este vitală în gestionarea situațiilor de criză și că reflexul de comunicare publică trebuie întotdeauna dublat de cel al gândirii strategice, care permite identificarea și articularea celor mai convingătoare mesaje” a declarat Eliza Rogalski, Founding Partner Rogalski Grigoriu Public Relations.
„Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greșit etichetate, demonstrează importanța reputației și încrederii pe tot lanțul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient și convingător cu consumatorii, protejându-și practic reputația propriilor mărci, nu același lucru se poate spune în situația de față despre instituțiile publice” a continuat Eliza Rogalski.
Analiza impactului crizei laptelui contaminat a fost realizată cu ajutorul datelor puse la dispoziţia Rogalski Grigoriu PR de către Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) şi iVox.ro
14 Martie 2013
articol pe dailybusiness.ro
Forta media: Campania care a convins 40% din consumatori sa nu mai bea lapte
Desi a fost mediatizat doar o saptamana, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxina a generat rapid neincredere in randul consumatorilor romani, astfel ca 36% nu stiu daca laptele din magazine mai este sigur pentru consum, in timp ce 22% considera ca acesta nu este sigur.
Doar 43% dintre respondenti au declarat ca au in continuare incredere in laptele pe care il gasesc in comert, potrivit datelor unei analize Rogalski Grigoriu PR.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au precizat ca, in ultima saptamana, nu au mai cumparat lapte, in timp ce 20% spun ca au cumparat doar de la producatori de incredere, pe fondul informatiilor potrivit carora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxina au fost retrase.
Televiziunea a fost in continuare principala sursa de informare pentru majoritatea consumatorilor(80%), urmata de Internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) si alte surse informale (2,5%), conform unei cercetari realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane.
La fel ca in cazul carnii de cal gresit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor: 85% au declarat ca, in ultima saptamana, au discutat cu cei apropiati despre acest subiect, in principal cu familia (47%), urmata de prieteni (22%) si colegi (17%).
Acest rezultat califica subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins dupa doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultantii Rogalski Grigoriu PR ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales daca este comparat cu cel calculat pentru criza carnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 dupa aproape 6 saptamani de mediatizare intensiva.
Rezultatele sunt confirmate si de cresterea de 25 de ori a nivelului de interes fata de cuvantul “aflatoxina”, masurat de motorul de cautare Google in luna martie fata de luna februarie 2013. Continutul media generat dupa anuntul autoritatilor de saptamana trecuta, potrivit caruia au fost retrase loturi de lapte suspectat a fi contaminat cu aflatoxina, a totalizat, conform datelor agentiei de monitorizare Media Image Group, un numar de 26 de ore de antena TV in doar o saptamana, spre deosebire de criza carnii de cal care a generat 25 de ore de antena TV in 6 saptamani.
In radio, conform aceleiasi monitorizari, subiectul a cumulat 78 de minute, iar in presa scrisa o suprafata echivalenta cu 26 de pagini de ziar de format tabloid.
Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat in mediul online un numar total de 1.588 de aparitii (stiri si comentarii) la care au fost potential expusi 3,3 milioane de oameni.
Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro si adevarul.ro. Subiectul a avut un varf de aparitii in presa online in data de 13 martie 2013, cand a fost destituita conducerea ANSVSA, in timp ce in social media a avut doua perioade mai intense: pe 7 martie 2013, cand au aparut primele stiri despre laptele contaminat, si pe 11 martie 2013, cand a fost anuntat al doilea lot de lapte retras. Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a indreptat mai cu seama catre paginile marcilor de lapte prezente pe aceasta retea de socializare, unde au pus intrebari de natura sa-i ajute sa descopere marcile suspectate.
Reactia brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitari a fost prompta si ferma, de natura sa opreasca speculatiile facute pe fondul comunicarii precare a autoritatilor.
„Subiectul laptelui contaminat a generat neincredere pe fondul unei comunicari vizibile, insa putin convingatoare din partea autoritatilor care monitorizeaza siguranta alimentara. Acest lucru arata ca transparenta comunicarii este vitala in gestionarea situatiilor de criza si ca reflexul de comunicare publica trebuie intotdeauna dublat de cel al gandirii strategice, care permite identificarea si articularea celor mai convingatoare mesaje” a declarat Eliza Rogalski, founding partner Rogalski Grigoriu Public Relations.
„Episodul laptelui contaminat, venit la scurta vreme dupa cel al carnii de cal gresit etichetate, demonstreaza importanta reputatiei si increderii pe tot lantul economic din domeniul alimentar. Daca producatorii de lapte, mai ales cei prezenti in social media, au comunicat eficient si convingator cu consumatorii, protejandu-si practic reputatia propriilor marci, nu acelasi lucru se poate spune in situatia de fata despre institutiile publice”, a continuat Eliza Rogalski.
Analiza impactului crizei laptelui contaminat a fost realizata cu ajutorul datelor puse la dispozitia Rogalski Grigoriu PR de catre Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) si iVox.ro.
Rogalski Grigoriu Public Relations este parte a grupului Tempo.
14 Martie 2013
articol pe mediafax.ro
Scandalul LAPTELUI CONTAMINAT: Doi din cinci români nu au mai cumpărat lapte după informaţiile privind contaminarea cu aflatoxină
Încrederea românilor în siguranţa laptelui vândut în magazine a scăzut în urma mediatizării intensive şi comunicării precare pe tema contaminării cu aflatoxină, doi din cinci consumatori declarând că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână, potrivit Rogalski Grigoriu Public Relations.
"Deşi a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu ştiu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerţ", potrivit unei analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au arătat că în ultima săptămână nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au luat doar de la producători de încredere, pe fondul informaţiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase.
Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor (80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) şi alte surse informare (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane.
La fel ca în cazul cărnii de cal greşit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor, astfel că 85% au arătat că în ultima săptămână au discutat cu cei apropiaţi despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) şi colegi (17%).
"Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanţii Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate şi de creşterea de 25 de ori a nivelului de interes faţă de cuvântul «aflatoxină», măsurat de motorul de căutare Google în luna martie faţă de luna februarie 2013", se arată într-un comunicat al companiei.
Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariţii (ştiri şi comentarii) la care au fost potenţial expuşi 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro.
Interesul oamenilor pe Facebook s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această reţea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacţia brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă, de natură să oprească speculaţiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităţilor.
"Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanţa reputaţiei şi încrederii pe tot lanţul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient şi convingător cu consumatorii, protejându-şi practic reputaţia propriilor mărci, nu acelaşi lucru se poate spune în situaţia de faţă despre instituţiile publice", a declarat Eliza Rogalski, founding partner al Rogalski Grigoriu Public Relations.
Prima declaraţie privind lapte cu aflatoxină a fost făcută săptămâna trecută de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a afirmat că o cantitate de lapte care conţine aflatoxină, cu efect cancerigen, importată din Ungaria, şi o alta aflată la un procesator din România au fost identificate şi retrase de pe piaţă.
Ulterior, ANSVSA a anunţat că a oprit de la livrare laptele crud produs de ferma respectivă, dispunându-se verificări în toată ţara, de la producători, la unităţi de procesare a laptelui.
Luni, ANSVSA a anunţat că probele de lapte de la trei ferme şi două unităţi de prelucrare prezintă suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină, în urma efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.
Miercuri, vicepreşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a afirmat că laptele de la alte două centre de colectare ar conţine aflatoxină peste limitele admise, însă produsul nu a ajuns în comerţ, în total existând suspiciuni privind laptele din şapte unităţi. Tot miercuri, Mihai Ţurcanu a demisionat de la conducerea ANSVSA.
Laptele contaminat cu aflatoxină poate deveni periculos pentru sănătate, în condiţiile consumului unor cantităţi mari, pentru o perioadă îndelungată.
12 Martie 2013
articol pe adhugger.net
Rogalski Grigoriu PR study: After the horse meat crisis, Romanians bought more chicken
A study made by Rogalski Grigoriu PR – Horse meat crisis face to face with Romanian consumer – shows that the scandal related to horse meat labeled as beef determined half Romanians to say that they trust less the origin of bought meat. Also, they said they changed their consumption habits and preferred to buy, instead, chicken meat.
The study shows that over 50% Romanians changed their meat consumption habits following the horse meat scandal, with 14.26% of them saying they bought more chicken meat from known producers. The scandal related to the horse meat is known by 96% of Romanian consumers and discussed about it with someone close. The percentage of people to which the scandal reached makes it one of the most viral social subjects during the last 12 months
The research Rogalski Grigoriu Public Relations is based on was made between February 28 – March 4, on a sample of 4.659 people. When it came of managing the crisis, 40,7% of the subjects consider Romanian authorities intervened correctly to make the truth known, with Victor Ponta being the public personality with highest visibility in relation with this matter (65%).
More conclusions of the research are available here. The study made by Rogalski Grigoriu PR used data from Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) and iVox.ro
12 Martie 2013
articol pe magazinulprogresiv.ro
Unu din doi romani si-a schimbat obiceiurile de consum in urma scandalului carnii de cal
Unul din doi romani declara ca are mai putina incredere in originea carnii cumparate si ca si-a schimbat alegerile legate de consum, in urma scandalului carnii de cal etichetata ca fiind de vita, potrivit raportului “Criza carnii de cal fata in fata cu consumatorul roman”, realizat de agentia Rogalski Grigoriu Public Relations.
Peste jumatate dintre romani si-au schimbat obiceiurile privind consumul de carne in urma scandalului carnii de cal, iar 14.26% declara ca au cumparat mai multa carne de pui ambalata provenita de la producatori cunoscuti. Subiectul carnii de cal etichetate drept carne de vita este cunoscut de peste 96% dintre consumatori si a devenit o tema pe agenda lor: 9 din 10 consumatori au discutat despre subiect cu cineva din universul lor (familie, prieteni sau colegi), acest rezultat calificand recentul scandal ca unul dintre cele mai virale subiecte sociale din ultimele 12 luni.
Cercetarea pe care se bazeaza studiul realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations a fost realizata in perioada 28 februarie – 4 martie a.c pe platforma iVOX.ro pe un esantion de 4.659 de persoane. In ceea ce priveste gestionarea crizei, 40.7% dintre respondenti considera ca autoritatile din Romania au intervenit corect pentru restabilirea adevarului, Victor Ponta fiind personalitatea publica cu cea mai mare vizibilitate in aceasta controversa (65%).
Scandalul carnii de cal etichetata ca fiind carne de vita a izbucnit la mijlocul lui ianuarie 2013 si inca nu s-a terminat. In presa, subiectul a generat peste 25 de ore de emisie TV, 3 ore de emisie radio si 82 de pagini de ziar tabloid, concentrandu-se pe relatarea principalelor informatii si declaratii date publicitatii atat in Romania cat si in presa internationala. Factorul amplificator a fost descoperirea a 500 de kilograme de carne de cal abandonate la marginea unui lac din judetul Cluj. In social media, stirea a generat comentarii mai degraba ironice, factorul amplificator fiind retragerea de la vanzare a unor chiftelute suspectate de a fi continut carne de cal. Expunerea totala a subiectului in social media a cumulat peste 15,000 aparitii, 500 de postari pe blogurile romanesti, 2000 de postari Facebook.com si 43 filme youtube.com.
Fiind intens mediatizat, chiar daca lipsit de dovezi privind afectarea directa a sigurantei consumatorilor, subiectul a creat suspiciuni legate de originea carnii in general si a generat schimbari de comportament pentru mai bine de jumatate dintre respondenti. Cei mai multi dintre acestia se indreapta spre carnea de pui ambalata provenita de la producatori cunoscuti (14.26%), in timp ce 7.75% au declarat ca nu au mai cumparat carne de vita deloc.
Cand vine vorba de achizitia carnii in care au incredere, cele mai importante 3 criterii mentionate raman marca de producator (63% dintre respondenti), tipul de carne din care e preparat produsul (55% dintre consumatorii chestionati) si informatiile care atesta originea si calitatea produsului (48% dintre respondenti).
Subiectul carnii de cal a generat confuzie in Romania, mai ales in intervalul cuprins intre lansarea stirii si infirmarea originii romanesti a etichetarii gresite. Pe de alta parte insa, acest episod releva, inca o data, care sunt factorii care construiesc sau, dimpotriva, distrug increderea consumatorilor in produsele alimentare. Migrarea consumatorilor spre carnea de pui ambalata, provenita de la producatori cunoscuti, arata ca increderea se construieste in timp si se reconfirma mai ales in perioade de criza.
Studiul a fost realizat cu ajutorul datelor puse la dispozitia Rogalski Grigoriu PR de catre Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) si iVox.ro.
11 Martie 2013
articol pe incomemagazine.ro
Studiu: cum a afectat consumul, mediatizarea subiectului despre laptele contaminat cu aflatoxină
Deşi a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu ştiu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerţ, potrivit datelor unei noi analize Rogalski Grigoriu Public Relations.
Aproape 40% dintre persoanele chestionate au precizat că, în ultima săptămână, nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au cumpărat doar de la producători de încredere, pe fondul informaţiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase. Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor(80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) şi alte surse informale (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3843 de persoane.
La fel ca în cazul cărnii de cal greşit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor: 85% au declarat că, în ultima săptămână, au discutat cu cei apropiaţi despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) şi colegi (17%). Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanţii Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate şi de creşterea de 25 de ori a nivelului de interes faţă de cuvântul “aflatoxină”, măsurat de motorul de căutare Google în luna martie faţă de luna februarie 2013.
Conţinutul media generat după anunţul autorităţilor, de săptămâna trecută, potrivit căruia au fost retrase loturi de lapte suspectat a fi contaminat cu aflatoxină, a totalizat, conform datelor agenţiei de monitorizare Media Image Group, un număr de 26 de ore de antenă TV în doar o săptămână, spre deosebire de criza cărnii de cal care a general 25 de ore de antenă TV în 6 săptămâni. În radio, conform aceleiaşi monitorizări, subiectul a cumulat 78 de minute, iar în presa scrisă o suprafaţă echivalentă cu 26 de pagini de ziar de format tabloid.
Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariţii (ştiri şi comentarii) la care au fost potenţial expuşi 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro. Subiectul a avut un vârf de apariţii în presa online în data de 13 martie 2013, când a fost destituită conducerea ANSVSA, în timp ce în social media a avut două perioade mai intense: pe 7 martie 2013, când au apărut primele ştiri despre laptele contaminat, şi pe 11 martie 2013, când a fost anunţat al doilea lot de lapte retras. Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această reţea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacţia brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă şi fermă, de natură să oprească speculaţiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităţilor.
„Subiectul laptelui contaminat a generat neîncredere pe fondul unei comunicări vizibile, însă puţin convingătoare din partea autorităţilor care monitorizează siguranţa alimentară. Acest lucru arată că transparenţa comunicării este vitală în gestionarea situaţiilor de criză şi că reflexul de comunicare publică trebuie întotdeauna dublat de cel al gândirii strategice, care permite identificarea şi articularea celor mai convingătoare mesaje” a declarat Eliza Rogalski, Founding Partner Rogalski Grigoriu Public Relations.
„Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanţa reputaţiei şi încrederii pe tot lanţul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient şi convingător cu consumatorii, protejându-şi practic reputaţia propriilor mărci, nu acelaşi lucru se poate spune în situaţia de faţă despre instituţiile publice” a continuat Eliza Rogalski.
Analiza impactului crizei laptelui contaminat a fost realizată cu ajutorul datelor puse la dispoziţia Rogalski Grigoriu PR de către Media Image Group, Ze Monitor (TreeWorks) şi iVox.ro
11 Martie 2013
articol pe evz.ro
CINE A CÂŞTIGAT în România din scandalul cărnii de cal
În urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, 1 din 2 români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate şi că şi-a schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit cercetării “Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român", realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations.
Peste 14% dintre respondenţi au declarat că au cumpărat mai multă carne de pui ambalată provenită de la producători cunoscuţi. Subiectul cărnii de cal etichetate drept carne de vită este cunoscut de peste 96% dintre participanţii la cercetare.
Scandalul cărnii de cal a generat schimbări de comportament pentru mai bine de jumătate dintre respondenţi. Cei mai mulţi dintre aceştia se îndreaptă spre carnea de pui ambalată provenită de la producători cunoscuţi (14.26%), în timp ce 7.75% au declarat că nu au mai cumpărat carne de vită deloc.
ING Economii
Te ajuta sa economisesti fara sa pierzi dobanda cand umbli la bani.
Detalii aici
Când vine vorba de achiziţia cărnii în care au încredere, cele mai importante 3 criterii menţionate rămân marca de producător (63% dintre respondenţi), tipul de carne din care e preparat produsul (55% dintre consumatorii chestionaţi) şi informaţiile care atestă originea şi calitatea produsului (48% dintre respondenţi).
Mediatizarea intensă
Scandalul cărnii de cal etichetată ca fiind carne de vită a izbucnit la mijlocul lui ianuarie 2013 şi încă nu s-a terminat.
În presa tradiţională, subiectul a generat peste 25 de ore de emisie TV, 3 ore de emisie radio şi 82 de pagini de ziar tabloid, concentrându-se pe relatarea principalelor informaţii şi declaraţii date publicităţii atât în România cât şi în presa internaţională; factorul amplificator a fost descoperirea a 500 de kilograme de carne de cal abandonate la marginea unui lac din judeţul Cluj.
În social media, ştirea a generat comentarii mai degrabă ironice, factorul amplificator fiind retragerea de la vânzare a unor chifteluţe suspectate de a fi conţinut carne de cal. Expunerea totală a subiectului în social media a cumulat peste 15,000 apariţii, 500 de postări pe blogurile româneşti, 2000 de postări Facebook.com şi 43 filme youtube.com.
Această imensă cantitate de conţinut media a făcut ca nivelul de interes faţă de subiect, măsurat de motorul de căutare Google, să crească cu 400% în februarie 2013 faţă de septembrie 2011, când a apărut prima oară tema cărnii de cal comercializată în loc de carne de vită într-o piaţă din Bucureşti, în urma unui control al autorităţilor.
Cercetarea pe care se bazează studiul realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations a fost realizată în perioada 28 februarie – 4 martie a.c pe platforma iVOX.ro pe un eşantion de 4.659 de persoane. În ceea ce priveşte gestionarea crizei, 40.7% dintre respondenţi consideră că autorităţile din România au intervenit corect pentru restabilirea adevărului, Victor Ponta fiind personalitatea publică cu cea mai mare vizibilitate în această controversă (65%).